Legislatia privind colectarea si reciclarea deseurilor a fost introdusa in Romania in etape de cativa ani si este intr-o continua schimbare si adaptare la contextul local. Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor si-a exprimat intentia sa achizitioneze un studiu de specialitate din care sa poata fi extrase costurile de colectare, tratare, valorificare si eliminare a deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE) si a deseurilor de baterii si acumulatori (DBA).
Procesul de colectare este inca deficitar in Romania, iar acest fapt marcheaza in detrimentul nostru realizarea partiala si insuficienta a obiectivelor de mediu impuse de Bruxelles. Pana cand rezultatele studiului vor fi relevante, studiu pentru care ministerul a alocat un buget de cca. 300000 lei, fara TVA, ne asteptam ca incepand cu 1 ianuarie 2023 sa intre in vigoare noile obligatii adresate companiilor care introduc pe piata nationala, produc si colecteaza echipamente de tipul DEEE si DBA.
In conformitate cu normele europene de mediu introduse si adaptate in legislatia de mediu aplicabila pe teritoriul Romaniei incepand cu anul 2017, tara noastra avea obligatia de a raporta anual (pe o perioada de 3 ani) atingerea ratelor de colectare si reciclare a echipamentelor tip DEEE in proportie de minimum 45% din cantitatea de echipamente introdusa in piata, urmand ca incepand cu anul 2021, aceasta rata sa creasca la un cuantum de 65%.
Statistica consultata public atesta ca niciunul dintre obiectivele propuse nu a fost atins. Daca aducem in discutie categoria DBA, desi acestea sunt unele dintre cele mai periculoase si poluante tipurile de deseuri, colectarea si reciclarea lor ramane mai mult in sfera planificarii unui plan functional viitor decat o reflectie a realitatii.
Regulamentul Uniunii Europene prevede indeplinirea unui obiectiv tinta important pana in 2025 care presupune atingerea unui procent de colectare si reciclare functionala a deseurilor de baterii si acumulatori in proportie de minim 65%, in conditiile in care acum rata minima impusa de catre Uniunea Europeana este de 45% din media cantitatilor introduse in piata in ultimii trei ani.
In prezent Autoritatile competente nu au comunicat in Raportul depus informatii clare asupra Starii mediului, raport realizat anual de catre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, care este cuantumul ratei de colectare in prezent, ultima referire la categoria DBA si date reale raportate fiind in anul 2017, cand Romania avea o rata a colectarii in proportie de 20%.
Deficientele majore cu care se confrunta sistemul de colectare al deseurilor continua sa agraveze realizarea indicatorilor impusi astazi. Infrastructura construita de colectare a deseurilor este insuficient dezvoltata in prezent si complet neadaptata la rata de consum din piata. Campaniile de informare sunt rare si nu sunt eficiente pentru ca nu prezinta un plan strategic si o continuitate a mesajului pentru diferite segmente de populatie. Implicarea autoritatilor locale menita sa creasca gradul de colectare este sustinuta la un nivel minimal, autoritatile transferand responsabilitatea companiilor care activeaza in domeniu.
Marii retaileri de produse electronice si electrocasnice au organizate puncte de colectare in incinta magazinelor pentru deseurile de baterii, becuri si corpuri de iluminat, electronice mari si mici, dar aceste locatii de colectare si promovarea colectarii selective nu sunt suficiente pentru a acoperi cererea raportata la nivelul consumatorilor.
Societatile sprijina colectarea deseurilor electronice si electrocasnice prin programe dedicate de timp buy-back sau informeaza in timpul campaniilor despre beneficiile reciclarii si colectarii corect organizate a acestui tip de Deseuri.
Mentionam cu titlu de exemplu programul „Rabla pentru electrocasnice”, campanie organizata de autoritatile de mediu.
Incepand cu ianuarie 2023 Contributiile catre Fondul de Mediu aplicabile firmelor producatoare sau care introduc pe piata romaneasca ambalaje si deseuri vor fii valabile ca si obligatii reglementate legislativ pentru majoritatea societatilor din categoria mentionata. Astfel, cele care introduc in tara echipamente electronice de uz casnic de mici si mari dimensiuni, aparate electrice si panouri fotovoltaice sau echipamente de iluminat vor plati o suma fixa de 4 lei/ kg pentru diferenta dintre deseurile aferente obligatiilor anuale de colectare si cantitatile efectiv colectate. De asemenea, societatilor vor avea obligatia sa utilizeze cu precadere Sistemul informativ de asigurare a trasabilitatii deseurilor (SIATD), in caz contrar asumandu-si riscul amenzilor in cuantum de 200.000 de lei pana la 250.000 lei. Prevederile mentionate pot fi regasite detaliat in Ordonanta de Urgenta a Guvernului (OUG) nr. 125/2022 prin care a fost modificata OUG nr. 165/2005 privind Fondul pentru Mediu.
In mare parte toate tipurile de baterii pot fi reciclate integral, din ele putand fi recuperate materiale utilizate ulterior in alte scopuri.
Stiati ca?
– din reciclarea a 1.000 de baterii portabile, spre exemplu, pot fi obtinute 190 kg de fier care poate fi utilizat in industrie
– colectand o tona de baterii alcaline, putem recupera pana la 300 kg de zinc si alti compusi de zinc si implicit 200 kg de aliaj pe baza de fier si nichel care pot fi reutilizate la fabricarea unor obiecte de uz casnic.
Analizand din alta perspectiva acest tip de deseuri ele sunt periculoase pentru om deoarece printre substantele incluse la fabricarea unde exista mercur care este cea mai periculoasa pentru sanatatea umana. In contact cu umiditatea mercurul dezvolta un compus cancerigen (metil-mercur).
Anul trecut, s-a raportat global o cantitate produsa de DEEE de circa 57,4 milioane de tone, asa cum este mentionat in raportul Global Waste Monitor, din care doar in proportie de 17% aceasta cantitate a fost colectata si corect reciclata.
Surse documentate: Jurnalul National, Declaratiile Ministerului Mediului si Legislatia in materie de mediu in vigoare.