Incalzirea globala este termenul folosit pentru a descrie cresterea temperaturii medii de pe Pamant. Acest termen se refera la clima generala a Pamantului, aceasta fiind intr-o crestere treptata a temperaturii din cauza efectului de sera cauzat de nivelurile crescute de dioxid de carbon si alti poluanti.
Oamenii de stiinta au adunat incă de la mijlocul secolului al XX-lea observatii detaliate ale diferitelor fenomene meteorologice (cum ar fi temperaturile, precipitatiile si furtunile) si ale influentelor asociate asupra climei (cum ar fi curentii oceanici si compozitia chimica a atmosferei). Aceste date indica faptul ca clima Pamantului s-a schimbat pe aproape orice scara de timp imaginabila de la inceputul timpului geologic si ca influenta activitatilor umane, cel putin de la inceputul Revolutiei Industriale si-au pus amprenta asupra structurii schimbarilor climatice.
Efectele incalzirii globale
Globul se incalzeste. Atat pămantul, cat si oceanele sunt mai calde acum decat erau cand a inceput inregistrarea, in 1880, iar temperaturile sunt incă in crestere. Aceasta crestere a caldurii este incălzirea globala, pe scurt. Aceasta crestere a caldurii este cauzata de oameni. Arderea combustibililor fosili a eliberat in atmosfera gaze cu efect de sera, care capteaza căldura de la soare si cresc temperatura la suprafata sa si a aerului.
Incalzirea globala nu inseamna doar incalzire, motiv pentru care „schimbarea climatica” a devenit termenul preferat de cercetatori si factorii de decizie politica. In timp ce globul devine mai cald in medie, aceasta crestere a temperaturii poate avea efecte paradoxale, cum ar fi furtunile de zapadă mai dese si mai severe. Schimbarile climatice pot si vor afecta globul in mai multe moduri: prin topirea ghetii, prin uscarea zonelor deja aride, prin provocarea de extreme meteorologice si prin perturbarea echilibrului delicat al oceanelor.
Cauzele incalzirii globale
Efectul de sera
Temperatura medie a suprafetei Pămantului este mentinuta printr-un echilibru al diferitelor forme de radiatie solara si terestra. Radiatia solara este adesea numita radiatie cu „unda scurta” deoarece frecventele radiatiei sunt relativ mari si lungimile de unda relativ scurte – aproape de portiunea vizibila a spectrului electromagnetic. Radiatia terestra, pe de altă parte, este adesea numita radiatie „undă lunga”, deoarece frecventele sunt relativ scazute si lungimile de unda relativ lungi – undeva in partea infrarosu a spectrului. Energia solara care se misca in jos este de obicei masurata in wati pe metru patrat. Energia radiatiei solare totale primite in partea de sus a atmosferei Pământului (asa-numita „constanta solara”) se ridica la aproximativ 1.366 de wati pe metru patrat anual. Ajustand pentru faptul ca doar jumătate din suprafata planetei primeste radiatii solare la un moment dat, insolatia medie a suprafetei este de 342 de wati pe metru patrat anual.
Fortarea radiativa
Temperatura suprafetei Pamantului si a atmosferei inferioare pot fi modificate in trei moduri: (1) printr-o crestere neta a radiatiei solare care intra in partea superioara a atmosferei Pămantului, (2) printr-o modificare a fractiei de radiatie care ajunge la suprafata si (3) printr-o modificare a concentratiei gazelor cu efect de sera din atmosfera. In fiecare caz, schimbarile pot fi gandite in termeni de „fortare radiativa”. Fortarea radiativa este o măsura a influentei pe care un anumit factor climatic o are asupra cantitatii de energie radianta directionata in jos care loveste suprafata Pămantului. Factorii climatici sunt impartiti intre cei cauzati in principal de activitatea umana (cum ar fi emisiile de gaze cu efect de sera si emisiile de aerosoli) si cei cauzati de fortele naturale (cum ar fi iradierea solara); apoi, pentru fiecare factor, asa-numitele valori de fortare sunt calculate pentru perioada de timp cuprinsa intre 1750 si azi. „Fortarea pozitiva” este exercitata de factorii climatici care contribuie la incalzirea suprafetei Pămantului, in timp ce „fortarea negativa” este exercitata de factorii care racesc suprafata Pamantului.
Influenta activitatii umane asupra climei
Activitatea umana a influentat temperatura globala a suprafetei prin modificarea echilibrului radiativ care guverneaza Pămantul la diferite scale de timp si la diferite scari spatiale. Cea mai profunda si cunoscuta influenta antropica este cresterea concentratiilor de gaze cu efect de sera in atmosfera. Oamenii influenteaza, de asemenea, clima prin modificarea concentratiilor de aerosoli si ozon si prin modificarea acoperirii solului de pe suprafata Pământului.
Gaze cu efect de sera
Gazele cu efect de sera incălzesc suprafata Pămantului prin cresterea radiatiei nete de unda lunga care ajunge la suprafata. Relatia dintre concentratia atmosferica a gazelor cu efect de sera si fortarea radiativa pozitiva asociata a suprafetei este diferita pentru fiecare gaz. Exista o relatie complicata intre proprietatile chimice ale fiecarui gaz cu efect de sera si cantitatea relativa de radiatie de unda lunga pe care o poate absorbi fiecare.
Vapori de apa
Vaporii de apa sunt cele mai puternice gaze cu efect de sera din atmosfera Pămantului, dar comportamentul lor este fundamental diferit de cel al celorlalte gaze cu efect de sera. Rolul principal al vaporilor de apa nu este ca un agent direct al fortei radiative, ci mai degraba ca un feedback climatic – ca raspuns in cadrul sistemului climatic care influenteaza activitatea continua a sistemului. Aceasta distinctie rezulta din faptul ca cantitatea de vapori de apa din atmosfera nu poate fi, in general, direct modificata de comportamentul uman, ci este stabilita de temperatura aerului. Cu cat suprafata este mai calda, cu atat rata de evaporare a apei de la suprafata este mai mare. Ca urmare, evaporarea crescuta duce la o concentratie mai mare de vapori de apa in atmosfera inferioara capabila sa absoarba radiatia de unde lungi si sa o emita in jos.
Actiunea impotriva schimbarilor climatice necesita investitii financiare semnificative din partea guvernelor si a intreprinderilor. Dar inactiunea climatică este mult mai costisitoare. Un pas critic este ca tarile industrializate sa isi indeplineasca angajamentul de a oferi 100 de miliarde de dolari pe an tarilor in curs de dezvoltare, astfel incat acestea sa se poata adapta si sa se indrepte catre economii mai verzi.
Subiectul incalzirii globale este vast, cauzele si efectele fiind foarte numeroase. Daca sunteti interesati de acest subiect sustineti cu un share pentru continuarea subiectului.
