loader image

Sustenabilitate si traditie- MarTISOR

O tema de actualitate abordata in cadrul proiectului Ambasador de Mediu in scoala mea

Putem vorbi deschis despre sustenabilitate ca si concept, ca si atitudine ca si modalitate practica de abordare a resurselor din cadrul institutiilor. Dar oare cum putem armoniza un concept modern si relativ nou introdus ca si terminologie cu spectrul limbajului traditional?

Vom exemplifica in acest articol o activitate legata de MARTISOR care are in centru dorinta de a ajuta copiii sa distinga kitsch-ul de autentic, sa perceapa traditia ca pe o forma de identitate veritabila care poate fi impletita si asociata cu activitati sustenabile care pun in valoare economia circulara si managementul corect al resurselor.

Martisorul este un mic obiect de podoaba legat de un snur impletit dintr-un fir alb si unul roșu, care apare in traditia  romaneasca.

Impreuna cu martisorul, se ofera adesea si flori timpurii de primavara, cel mai reprezentativ fiind ghiocelul. Obiceiul de martisor a fost inclus in Lista Elementelor Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanitatii a UNESCO  in anul 2017, ca „evenimente culturale asociate cu sarbatorirea zilei de 1 martie”, propus intr-un dosar colectiv de catre Bulgaria, Macedonia de Nord, Republica Moldova si Romania.

Cuvantul Martisor este diminutivul lui mart, vechiul nume popular pentru martie si inseamnă literal „micul martie”

Traditia la romani spune ca in prima zi a lunii martie se sarbatoreste Martisorul. Cele 2 fire impletite, unul alb, unul rosu sunt simboluri ale dragostei, prieteniei, si a recunostintei. Snurul martisorului  purtat vesteste la inceputul primaverii veselie, sanatate, cinste si iubire.

Proiectul Ambasador de Mediu in scoala mea si-a dorit sa impleteasca traditia originara cu dorinta de a pastra natura mai curata, dovedind ca si materialele reciclabile se pot transforma in arta dar ca cel mai frumos martisor care poate fi daruit este cel in urma caruia nu raman amprente asupra naturii.

Anul acesta am fost prezenti in scoli pentru a stimula cunoasterea si potentialul artistic creativ al elevilor din invatamantul primar pentru revigorarea traditiei martisorului romanesc si armonizarea acestui simbol cu bunele practice ecologice si grija pentru natura.

Obiectivele propuse de catre cadrele didactice coordonatoare in scolile alese au vizat:

  • Formarea atitudinii positive fata de mediul inconjurator
  • Dezvoltarea imaginatiei si a creativitatii
  • Formarea unor deprinderi in ceea  ce priveste protejarea naturii
  • Incurajarea si implicarea elevilor in promovarea practicilor ecologice si cultural estetice
  • Imbinarea si armonizarea culorilor alb si rosu
  • Prezentarea unor exemple de buna practica menite sa stimuleze respectarea in mediului inconjurator
  • Aprecierea si recunoasterea traditiilor romanesti, autentice si diferentierea de kitsch
Focusul proiectului in sine s-a desfasurat anul acesta pe legatura dintre cele trei valente amintite Sustenabilitate, cultura-traditie si economie circulara

Doamna Maria Erneanu, coordonatorul proiectului Ambasador de Mediu in scoala mea la clasa I C in cadrul Colegiului National Andrei Muresanu Brasov a sustinut o lectie interactive in care a incadrat ideile traditionale care contureaza sarbatoarea martisorului si nevoia de sustenabilitate si insusirea bunelor practice de mediu.

Am utilizat prin metode atractive de invatare expunerea exemplelor de buna practica pe care elevii nostri le-au putut evalua, incerca, prelua si exprima prin idei propria sau elemente care pot imbunatati exemplele propuse.

Exemple de martisoare sustenabile:

  1. Obiecte artizanale confectionate manual din materiale naturale (panza, lana, lemn, sub forma de lucru traditional romanesc) care pun in valoare arta populara autentica ca modalitate de expresie la inceputul primaverii (romanii coseau motive populare pe panza – flori, cruci, troite, puncta, bumbi- in Culori vesele pentru a impodobi sterare, ii, camesi, brauri, traiste, carpete s.a), in functie de zona etnografica pentru a exprima emotii, momente din viata, obiceiurile locului. Astazi martisoarele lucrate manual cu tematica descrisa se pot transforma in accesorii pentru portul traditional. Un semn de carte cusut de exemplu poate infrumuseta o ie, o traista, o poala etc. (Martisoarele si semnele de carte cusute traditional au fost lucrate de dna prof Cofaru Gabriela din zona Boldesti-Scaeni, jud. Prahova)
  2. Marul simbolizeaza in principal cunoasterea, tentatia, iubirea si nemurirea fiind un simbol complex prezent in mitologie, religie si traditii. In credinta populara, marul este un simbol al sanatatii, al recoltei bogate, al renasterii naturii, care se regaseste pana in ziua de astazi in vorba populara si in proverbe (rumena-n obraji ca marul; daca mananci un mar pe zi nu intra doctorul in casa; marul nu cade departe de copac; un mar stricat strica mai multe mere sanatoase, etc.

Prin cosul cu mere impodobit traditional de martisor, daruit elevilor, incurajam copiii sa adopte practice sanatoase, sa consume si sa ofere in dar fructe bogate in vitamine si benefice sanatatii. Un mar oferit in dar de martisor, este un prilej de bucurie, o portie de sanatate, si posibilitatea de a planta un pom fructifer in livada.

  1. A treia idee de a imbina cultura, traditia si sustenabilitatea, rezida in martisoarele dulci sub forma biscuitilor artizanali confectionati din ingrediente naturale (multumim laboratorului Natural Home Cakes prezent in proiectele noastre verzi si doamnei Mirela Radu) care pot fi oferite cu drag prilejuind comunicarea si interactiunea de sarbatoarea martisorului. Acesti biscuiti pot fi realizati si pregatiti acasa, de copii impreuna cu parintii lor pentru a incuraja dezvoltarea deprinderilor necesare in gastronomie. Vom incuraja participantii sa deguste produsele prezentate si sa exprime si alte idei de martisoare care sa imbine valentele propuse

Iata ce idei am mai primit!

La Scoala Gimnazaiala nr 1 Vicovu de Sus (Judetul Suceava) unde martisorul traditional este oferit prin traditia locului barbatilor.

Clasele II B si III B indumati de doamnele invatatoare Muntean Maria si Bucsa Lina Margalina au confectionat din resturi de hartie, carton si panza martiosare artizanale care pot fi reutilizate si contribui ca parti pentru alte proiecte scolare

Martisoarele plantabile au fost in trend anul acesta la Brasov si au fost oferite de catre Fineco (in cadrul conferintei EDU4PlastiCircular gazduite de UNITBV)

Cartile oferite in dar reprezinta o idee de martisor sustenabil care va impacta cititorul si va respecta traditia fara a impacta mediul mai ales daca sunt carti de ecologie realizate din materiale reciclabile

Voi ce idei mai aveti legate de martisoare prietenoase si sustenabile pe care le-am putea prezenta in viitor?

EU Consulting sustine prin Proiectele sale verzi de informare educatia ecologica, sustenabilitatea, cultura-traditia si economia circulara.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *