Aceast articol doreste sa prezinte instrumentele care reprezinta componentele-cheie ale cadrului juridic al UE pentru protectia biodiversitatii si evidentiaza resurse suplimentare pentru a afla mai multe despre fiecare instrument.
Tarile europene au inceput sa colaboreze in urma cu peste 40 de ani pentru a proteja natura si pentru a conserva patrimoniul national. Aceasta colaborare a fost recunoscuta de Uniunea Europeana prin adoptarea unei legislatii dedicate pentru a asigura conservarea tuturor speciilor de pasari si a animalelor, plantelor si habitatelor europene cele mai periclitate sau deosebit de caracteristice, prin Directiva Pasari si Habitate.
De la adoptarea acestor acte legislative de referinta, au fost adoptate noi acorduri pentru guvernanta biodiversitatii dincolo de protectie, nu in ultimul rand in cadrul Pactului verde european. Pactul verde, aprobat in 2020, este un set de initiative politice care vizeaza ca UE sa devina neutra din punct de vedere climatic pana in 2050. In special, acesta este sustinuta de Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, de Directivele privind pasarile si habitatele, de viitoarea Lege privind refacerea naturii, de Strategia UE pentru paduri, de Directiva-cadru privind strategia marina, de Directiva-cadru privind apa și de Strategia privind solul.
Alte politici privind biodiversitatea includ Initiativa privind polenizatorii si Regulamentul privind speciile alogene invazive. Obiectivul de a asigura o biodiversitate functionala pentru noi si generatiile viitoare este sustinut in continuare de strategia de adaptare, precum si de programe de finantare precum LIFE, Orizont Europa și Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime.
Pactul verde European
Pactul verde European, aprobat in 2020, consista intr-un set de initiative politice care vizeaza ca UE sa devina neutra din punct de vedere climatic pana in 2050. Acesta acopera legislatia noua sau actualizata pentru toate domeniile societatii, depunand eforturi pentru o tranzitie catre o energie mai curata si un transport eficient si ecologic, sprijinind dezvoltarea regionala si imbunatatind casele si cladirile noastre, asigurand o UE competitiva prin ecologizarea si digitalizarea industriei, cercetarea; inovarea si protejarea biodiversitatii si ecosistemelor; crearea unui sistem alimentar sanatos pentru oameni si planeta.
Aceste obiective sunt puse in aplicare utilizand mai multe strategii, recomandari si planuri de actiune, cu scopul final de a asigura o schimbare in modul in care utilizam resursele planetei. Pentru mediu, pilonul-cheie al Pactului verde este Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2030 si angajamentele care decurg din aceasta
Strategia privind biodiversitatea pentru 2030
Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 (BDS 2030) este strategia generala pentru a se asigura ca UE se indreapta catre utilizarea durabila si coexistenta cu biodiversitatea sa. Acesta implica obiective ambitioase pentru a promova in continuare protectia naturii Europei si este un pilon central al Pactului verde european.
Mai exact, strategia urmareste sa asigure ca ecosistemele sunt sanatoase, rezistente la schimbarile climatice, bogate in biodiversitate si ofera o gama de servicii esentiale pentru prosperitatea si bunastarea cetatenilor sai. Strategia stabileste obiective ambitioase orientate spre actiune care trebuie atinse pana in 2030, legate de zonele protejate, refacerea ecosistemelor, biodiversitatea in beneficiul climei si al oamenilor, statutul habitatelor si speciilor si spațiile verzi urbane.
De asemenea, ghideaza dezvoltarea UE catre o schimbare transformatoare prin consolidarea cadrului de guvernanta a biodiversitatii, a cunostintelor, a cercetarii, a finantarii si a investitiilor, precum si a constientizarii mediului in intreprinderi, de exemplu prin Directiva privind raportarea corporativa privind durabilitatea. Este prezentata ambitia de a consolida cadrul de evaluare a biodiversitatii pentru programele si instrumentele de finantare ale UE, cu scopul de a debloca cel putin 20 de miliarde EUR pe an pentru cheltuieli pentru natura. In plus, strategia urmareste sa imbunatateasca colaborarea globala a UE in ceea ce priveste politica comerciala si guvernanta internationala a oceanelor si stabileste ambitia UE de a fi un lider mondial in ceea ce priveste conservarea biodiversitatii, promovand obiective mai ridicate in negocierile globale
Ce urmareste UE sa realizeze pentru biodiversitate?
- Sa atinga procentul de 30% suprafata de pamant si mare protejate;
- Sa atinga procentul de 10% suprafete strict protejate;
- Sa obtina 25.000 km de rauri restaurate la o stare de curgere libera;
- Sa contribuie la Scaderea cu 50% a utilizarii pesticidelor si a riscului aferent;
- Sa diminueze declinul polenizatorilor;
- Sa atinga pragul de 3 miliarde de copaci plantati;
- Sa aloce resurse si fonduri in valoare de de 20 de miliarde EUR pe an;
- Sa creeze spatiu pentru activareade noi societati care contribuie segmentului de cauza;
- Sa devina lider global in actiunile privind biodiversitatea.
Stadiul actual al implementarii si raportarii strategiei este monitorizat de Centrul de cunostinte pentru biodiversitate (KCBD), care a fost lansat in octombrie 2020 ca una dintre primele actiuni implementate ale strategiei.
Tabloul de bord KCBD si instrumentul de urmarire a actiunilor KCBD fac parte din aceasta activitate, aratand progresele inregistrate de UE si de statele sale membre in directia atingerii obiectivelor in materie de biodiversitate stabilite pentru 2030.
EU Consulting sustine respectarea normelor privind conservarea biodiversitatii naturale a mediului prin programele de informare Scrisoare Verde, respectiv SEE ME DO.
Directivele privind pasarile si habitatele si Natura 2000
Un punct de cotitura timpuriu pentru conservarea biodiversitatii in UE a fost adoptarea Directivei privind conservarea pasarilor salbatice in 1979 și a Directivei privind habitatele privind conservarea speciilor și habitatelor in 1992. Impreuna, denumite in mod obisnuit „directive privind natura”, aceste acte legislative obligatorii prevad crearea de zone protejate pentru a atinge obiectivele de conservare a naturii.
In timp ce Directiva privind pasarile protejeaza peste 500 de specii de pasari salbatice care apar in mod natural in UE, Directiva privind habitatele protejeaza peste 1 000 de specii de animale si plante si peste 200 de tipuri de habitate.
Pentru a evalua progresele inregistrate in directia unei stari de conservare favorabile, statele membre trebuie sa raporteze o data la sase ani cu privire la starea speciilor si habitatelor de pe teritoriul lor. Acestea includ informatii privind dimensiunea populatiei si extinderea habitatelor, tendintele si distributia speciilor si habitatelor, impreuna cu informatii despre principalele presiuni si amenintari si masurile de conservare in vigoare pentru a le aborda. Rezultatele, impreuna cu evaluarile la nivelul UE, sunt apoi publicate intr-un raport intitulat „Starea naturii in UE„.
Ariile speciale protejate (APS) clasificate in temeiul Directivei pasari si zonele speciale de conservare (ASC) desemnate in temeiul Directivei habitate din reteaua Natura 2000 sunt o retea ecologica la nivelul UE de arii protejate care acopera 18,6 % din suprafata terestra si 9 % din suprafata marina a UE. Infiintarea retelei Natura 2000 a reprezentat o etapa importanta si un punct de cotitura in istoria ariilor protejate europene si a eforturilor de conservare. Mai multe informatii si cele mai recente date privind starea retelei Natura 2000 sunt disponibile la Barometrul Natura 2000.
Legea propusa pentru restaurarea naturii
Comisia a publicat proiectul de propunere de lege privind refacerea naturii in iunie 2022. Acest proiect stabileste obiective specifice de refacere pentru fiecare tip de ecosistem, acoperind intreaga natura a UE. Legea se afla in prezent in proces co-legislativ si nu a fost inca adoptata.
Strategia forestiera
Strategia forestiera a UE pentru 2030, una dintre initiativele emblematice ale Pactului verde european, promoveaza gestionarea durabila a padurilor si stabileste o viziune si actiuni concrete pentru imbunatatirea cantitatii si calitatii padurilor europene. Scopul este de a spori protectia, refacerea si rezilienta padurilor, sprijinind mai multe angajamente ale Strategiei privind biodiversitatea pentru 2030.
Puteti citi mai multe despre paduri in Forest Information System for Europe (FISE), punctul de intrare comun al Comisiei Europene si al Agentiei Europene de Mediu pentru schimbul de informatii privind starea mediului forestier din Europa si evolutiile conexe.
Directiva-cadru Strategia pentru mediul marin
Directiva-cadru Strategia pentru mediul marin urmareste sa protejeze mediul marin al Europei, prin cresterea gradului de intelegere a presiunilor
precum pescuitul excesiv, deseurile, excesul de nutrienti si poluarea, precum si impactul acestora asupra biodiversitatii si habitatelor marine.
Puteti explora mai multe despre mediul marin pe WISE-Marine, poarta comuna a Comisiei Europene si a Agentiei Europene de Mediu catre
informatii despre problemele marine europene, in sprijinul managementului ecosistemic si al guvernantei oceanelor.
Directiva-cadru privind apa
Directiva-cadru a UE privind apa urmareste sa asigure o stare buna a tuturor apelor subterane si de suprafata (rauri, lacuri, ape de tranzitie si ape de coasta). Introducerea districtelor hidrografice si corelarea planurilor de gestionare reprezinta un aspect esential al directivei pentru realizarea unei gestionari integrate a bazinelor hidrografice in intreaga Europa.
Puteti citi mai multe despre mediul de apa dulce pe WISE-Freshwater, care este poarta comuna a Comisiei Europene si a Agentiei Europene de Mediu pentru cautarea, accesarea, recuperarea si ințelegerea datelor privind starea ecologica si evaluarile politicilor privind apele dulci europene.
Strategia privind solul pentru 2030
Strategia UE privind solul pentru 2030 ofera un cadru pentru a ghida protectia si refacerea solurilor, precum si pentru a asigura utilizarea durabila a acestora. Strategia prezinta o viziune si obiective pentru a obtine soluri sanatoase pana in 2050, inclusiv actiuni concrete care trebuie intreprinse pana in 2030. Mai precis, strategia urmareste sa asigure atingerea urmatoarelor obiective pana in 2050: ecosisteme solare sanatoase si reziliente ale UE si furnizarea continua de servicii esentiale; lipsa ocuparii nete a terenurilor si niveluri daunatoare de poluare a solului; si gestionarea durabila, protectia si refacerea solurilor ca standard comun.
Strategia privind solul serveste drept rezultat esential al Strategiei UE in domeniul biodiversitatii pana in 2030 si va contribui la obiectivele Pactului verde european. De asemenea, este prevazuta o lege privind sanatatea solului pana in 2023, care va spori luarea in considerare a solurilor in procesul decizional si va promova un nivel mai ridicat de protectie a mediului si a sanatatii.
Initiativa Polenizatorilor
Initiativa UE privind polenizatorii – prima initiativa privind polenizatorii salbatici – abordeaza declinul polenizatorilor in întreaga UE. Adoptata in 2018, initiativa prezinta obiective pentru 2030, precum si actiunile necesare pe termen scurt care trebuie intreprinse in toate statele membre pentru a atinge aceste obiective. Mai exact, Initiativa privind polenizatorii isi propune:
- imbunatatirea cunostintelor despre declinul polenizatorilor, cauzele care stau la baza si consecintele potentiale;
- abordarea cauzelor din spatele declinului polenizatorilor;
- cresterea gradului de constientizare, implicarea cetatenilor si a societatii in general si promovarea de noi colaborari pentru a aborda aceste obiective;
- in urma unei analize a progreselor inregistrate si a unei consultari cu partile interesate, Comisia intentioneaza sa revizuiasca cadrul de actiune.
Strategia de adaptare a UE
Strategia de adaptare a UE urmareste sa sprijine adaptarea la schimbarile climatice si sa depuna eforturi pentru a deveni reziliente la schimbarile climatice pana in 2050. Cele patru obiective principale sunt de a face adaptarea mai inteligenta, mai rapida si mai sistemica si de a intensifica acțiunile internationale privind adaptarea la schimbarile climatice. Solutiile bazate pe natura sunt evidentiate ca una dintre cele trei prioritati transversale.
Puteți citi mai multe despre strategie si initiativele de adaptare la schimarile climatice vizitand Platforma de adaptare la schimbarile climatice Climate-ADAPT, un parteneriat intre Comisia Europeana si Agentia Europeana de Mediu care isi propune sa sprijine Europa in adaptarea la schimbarile climatice, ajutand utilizatorii sa acceseze si sa partajeze date si informatii.
Instrumente de finantare
Programul LIFE este instrumentul de finantare al UE pentru mediu si politici climatice, cofinantand mii de proiecte incepand cu 1992. Natura si biodiversitatea sunt unul dintre principale
le domenii de interes.
Orizont Europa este principalul program de finantare al UE pentru cercetare si inovare, cu un buget de 95,5 miliarde EUR. Subiecte precum biodiversitatea, solutiile bazate pe natura, adaptarea la schimbarile climatice si atenuarea schimbarilor climatice, transformarea durabila si altele sunt acoperite intr-o diversitate de cereri de propuneri.
Fondul european pentru pescuit si maritim (FEPAM) ii ajuta pe pescari sa adopte practici de pescuit mai durabile, precum si comunitatile costiere sa isi diversifice economiile, sprijinind politicile maritime si de pescuit ale UE.
Acest articol este inspirat din: Biodiversity policies at the European level (europa.eu)
Pentru consultanta specializata in materie de mediu si sustenabilitate nu ezitati sa intrati in contact cu unul dintre inginerii nostri specializati.